Târgoviște

Reședința și Scaun Domnesc

În primul rând dorim să lămurim problema devenirii în plan istoric a scaunului voievodal de la Târgovişte.
Este vorba de opera în teritoriu a dinastiei – impropriu denumită a Basarabilor (nume personal, care a fost purtat de câţiva voievozi din secolul al XV – lea şi preluat apoi de voievozi ca Neagoe Basarab, Matei Basarab şi Constantin Basarab/Brâncoveanu/ toţi fiind de fapt descendenţi din puternica ramură a Craioveştilor olteni. Firul dinastic menţionat mai sus a apărut, prin cele efectiv zidite, încă de la finele veacului al XII-lea acolo, pe Argeşul de Sus, unde şi-au stabilit reşedinţa voievozi anonimi, iar peste un veac se va naşte tot acolo fondatorul de fapt al dinastiei Basarab I (c.1310 – 1351) fiul voievodului Tihomir. Cert, cel puţin în Ţara Românească, principiul eredităţii dinastice nu a fost aplicat totdeauna.

Matei Basarab (1632-1654)
Bust aflat la “Curtea Domnească”-Târgovişte

Asfel se explică de ce după Vladislav I – Vlaicu, din lipsă de urmaş, pe tronul din Argeş se afla fratele său Radu I, iar după fiul acestuia, Dan I, pe acelaşi tron să se aşeze nu feciorul omonim, Dan II, ci fratele tatălui, respectiv unchiul său, Mircea Vv. supranumit apoi cel Bătrân.
A avut loc aşadar o ramificare a casei dinastice argeşene – chiar un început de regionalizare, ramificare care a iscat după stingerea lui Mircea Vv. sângeroasa confruntare dintre urmaşii direcţi ai acestuia – Drăculeşti, şi urmaşii lui Dan I, aşa-zişii Dăneşti.